Mersul Vremurilor

Baptiştii din Tulcea în ceas aniversar

Pe 12 octombrie credincioşii baptişti din Tulcea au sărbătorit 120 de ani de la construirea primei biserici baptiste din localitate, inaugurată în anul 1888. Cu ocazia acestei aniversări a avul loc un serviciu special de mulţumire, la care au fost prezenţi oaspeţi de mai aproape sau de mai departe.

Au participat la acest eveniment pastorul Ghiţă Ovidiu din Galaţi, preşedintele Comunităţii Baptiste de Brăila, pastorul Iosif Ştefănuţi împreună cu corul Bisericii Sfânta Treime din Brăila, pastor prof.dr.Otniel Bunaciu, preşedintele Uniunii Baptiste din România, primarul municipiului Tulcea, dr.ing.Constantin Hogea, Consilierul cultural al Episcopiei Tulcii, pr.Felix Nicolai precum şi alţi musafiri din bisericile judeţului Tulcea cât şi reprezentanţi ai mass-media.

Conform istoricului prezentat de pastorul Bisericii Baptiste Betel din Tulcea, Aurel Gacea, din care spicuim aceste informaţii, apariţia Bisericii Baptiste „Betel” este legată de istoria baptiştilor din Dobrogea, care la rândul lor îşi găsesc rădăcinile printre anabaptiştii (menoniţii) germani ce au emigrat în Rusia între anii 1789-1804. În jurul anului 1860-1864 un număr de fraţi au emigrat în Dobrogea, aflată sub jurisdicţie otomană. Ajunşi la Tulcea aceşti menoniţi-baptişti, ce aveau corespondenţă cu Johan Gerhard Onken, au fost întâmpinaţi de I.H. Floken, misionar al Misiunii Metodiste Americane care i-a îndreptat pe aceşti credincioşi spre Cataloi (jud.Tulcea) unde era o colonie de germani. Aici a luat naştere o biserică baptistă germană, ai cărei membri au construit între 1866-1867 prima clădire a unei biserici baptiste aflate pe teritoriul României. Pe vremea aceea Dobrogea aparţinea Imperiului Otoman.

Cele mai vechi date cu privire la Biserica Baptistă din Tulcea se găsesc în arhivele Seminarului Onken din Hamburg, Germania. În statisticile anuale, Biserica Baptistă din Tulcea, considerată ca Filială a Bisericii din Cataloi, figurează în anul 1874 cu 3 membri, apoi în 1875 cu 7 membri, în 1876 cu 10 membri, în 1877 cu 20 de membri, inclusiv şi Biserica din Rusciuk, Bulgaria. Din autobiografia lui Martin Issler, pastor al Bisericii Baptiste din Cataloi, contemporan acestor evenimente, aflăm următoarele:

“Şi peste oraşul Tulcea, aflat în apropiere (de Cataloi), a mers focul Duhului Sfânt. Fratele Josef Edinger, un frate întreprinzător care cunoştea bine de tot limba rusă, a fost angajat acolo ca vânzător de Biblii (colportor) de către Societatea Britanică pentru răspândirea Bibliei. Prin activitatea sa au venit la credinţă mai mulţi ruşi care s-au botezat şi au format o biserică. Imediat s-au alăturat şi alţii, aşa că s-a format o frumoasă adunare. Lucrarea între ruşi a mers la început mai greu, totuşi a mers înainte şi a devenit o lucrare foarte binecuvântată şi s-a lărgit de atunci până în Basarabia. Fraţii Joseph Edinger şi Jacob Klundt şi anumiţi alţii au fost lucrătorii şi conducătorii acestei lucrări. Totuşi lucrarea a ţinut de biserica din Cataloi, Tulcea fiind o staţiune (filială) a acestei biserici cam până la 1888.“

Ca loc de întrunire, fraţii din Tulcea au folosit începând cu anul 1881 terenul cu o veche clădire aflat pe str.Traian nr.45, pe care ne găsim şi astăzi (2008). Acest teren a aparţinut menoniţilor germani care au emigrat în jurul anului 1870 în SUA împreună cu menoniţii din Ucraina şi Basarabia (a fost cumpărat cu actul de vânzare nr.15 din 31 ianuarie 1881, înregistrat la autorităţile de stat. Cumpărătorul locului a fost Sava Marcheef-epitropul Bisericii Baptiste ruso-germane din Tulcea (extras dintr-o “Somaţie” semnată şi de Gherasimenco, pastor al Bisericii).

În anul 1887 credincioşii din Tulcea au redactat un “Proces verbal de înfiinţare a Bisericii libere baptiste ruse cu numele “Betel”, act datat la 15 iulie 1887 şi semnat de fraţii şi surorile fondatori. Cu această dată încep lucrările de zidire a unei Case de rugăciune, o clădire lungă de 16m, lată de 9-10m, în formă de cruce cu braţe scurte, având înscris în interior, pe peretele din faţă, versetul din Efeseni 4.5: “Un Domn, o credinţă un botez“, scris pe două table în limba rusă şi în limba germană, limbi în care vorbeau membrii acestei biserici. Pe frontispiciul exterior a fost scris în limba rusă versetul din 1 Corinteni 1.23: “Noi predicăm pe Isus Hristos cel răstignit“, precum şi numele Casei de rugăciune: “Betel“.

Odată cu zidirea Casei de rugăciune, s-a construit şi casa pastorală. Aceste lucrări s-au făcut cu aportul pastorului Bisericii din acea vreme Johann Wieller.

Pastorul Johann Wieller, cunoscut printre baptiştii şi menoniţii din Sudul Rusiei, Ucraina şi Basarabia, a găsit în Tulcea un loc în care slujirea sa a fost entuziasmantă. Din cauza unui accident din timpul construcţiei, el a decedat în data de 11 august 1889 într-un spital din Bucureşti, unde a şi fost înmormântat.

Inaugurarea Casei de rugăciune a avut loc duminică 9 octombrie 1888 în prezenţa multor invitaţi. Au predicat fraţii Schwegler din Bucureşti, W. Christu (Martchoff) din Rusciuc şi Wieller. Fraţii Liebig şi Issler din Cataloi au venit şi au predicat luni, a doua zi. Cu această ocazie a luat fiinţă Societatea misionară româno-bulgară care îşi propunea răspândirea Evangheliei în Peninsula Balcanică, în speţă în România şi Bulgaria. Predicator-itinerant al Misiunii a fost propus, şi mai târziu ales, Evghenie Gherasimenco.

Baptiştii tulceni au avut o istorie extrem de bogată. Prezentarea pastorului Aurel Gacea a continuat cu oamenii şi evenimentele cheie pe care aceştia le-au traversat de-a lungul acestui interval de timp. Pentru doi ani biserica le-a fost închisă, în timpul războiului dar nici prigoana, nici vremurile de restrişte nu au făcut ca lucrarea să dea înapoi.

În urmă cu 7 ani, pe amplasamentul vechii biserici a fost construită o nouă clădire, modernă şi mai încăpătoare, dispunând de toate facilităţile necesare desfăşurării lucrării.

Un moment emoţionant în desfăşurarea sărbătorii baptiştilor tulceni l-a constituit lectura unei scrisori primite din SUA de la Merl Sholtess care este urmaş direct al primului pastor al Bisericii din Tulcea, anume Johann Wieler.

De asemenea extrem de apreciat a fost cuvântul ţinut de primarul Tulcei, dl. Constantin Hogea. Acesta a ţinut să înmâneze pastorului Aurel Gacea, ca reprezentant al comunităţii credincioşilor baptişti o diplomă de excelenţă pentru contribuţia adusă de această comunitate la binele comun al municipiului.

În fine, ca o încununare a acestei zile deosebite a fost mesajul plin de esenţă al preşedintelui Uniunii Baptiste, pastorul Otniel Bunaciu care a adus din nou atenţia ascultătorilor asupra valorilor Cuvântului lui Dumnezeu din a cărui sevă îşi extrag practicile şi credinţele fundamentale creştinii baptişti.

Toate aceste cuvântări au fost ‘drese’ de piesele corale meşteşugit interpretate de corul din Brăila, cât şi de corul bisericii gazdă. Şi ca atmosfera de sărbătoare să aducă aminte nu doar prin vorbă ci şi prin faptă de înaintaşii baptiştilor tulceni, întâlnirea s-a finalizat cu o agapă desfăşurată în curtea bisericii, amintind de obiceiul generaţiilor trecute de a încheia cu o ‘masă de dragoste’ întâlnirile bisericii, agapă de la care nu lipsea ceaiul rusesc, preparat într-un samovar uriaş.

Cu siguranţă că, aşa cum preciza Merl Sholtess in mesajul său, Biserica din Tulcea este cu adevărat însoţită de un nor mare de martori care celebrează plini de bucurie lucrarea acestora în ogorul Evangheliei.