Creștinismul ignorant, de fațadă

dustyUnul dintre clasicii evanghelicalismului englez a fost episcopul J.C.Ryle care a trăit în secolul XIX. Fiu al unui bancher bogat, fusese destinat de familie unei cariere politice, primind o educație aleasă la Eton și la Oxford. Dar, la vârsta de 22 de ani, ascultând în biserică lectura capitolului 2 din Efeseni, experimentează o trezire spirituală profundă care îi schimbă cursul vieții. Șase ani mai târziu este ordinat în biserica anglicană pe care o servește până la moarte, ultimii douăzeci de ani ai vieții slujind ca episcop de Liverpool, numit în această slujbă de primul ministru al Angliei, Benjamin Disraeli.

A fost un adept înfocat al curentului evanghelic, un scriitor prolific și un predicator apreciat. A lăsat în urmă o moștenire spirituală extrem de apreciată, nenumărate cărți și articole, a căror valoare nu a fost afectată de trecerea timpului, cuvintele lui fiind extrem de actuale.

Am găsit un articol scris de el în 1895 care realmente pare adresat nouă, celor care trăim în 2009. Am crezut de cuviință să vi-l ofer mai jos, pentru a beneficia de bogăția spirituală a acestui mare om al lui Dumnezeu.

Ce este necesar?

Am convingerea că unul dintre cele mai grave defecte de care suferim astăzi este diminuarea serioasă a vechiului obicei bun de a citi Biblia în mod individual. În ciuda multiplicării numărului de publicații și cărți creștine, senzația mea puternică este că Biblia nu mai este citită la fel de mult și cu aceeași grijă așa cum se făcea acum două sute de ani.

Sunt conștient că există mai multe Biblii în prezent în Marea Britanie decât au fost în toată istoria de până acum! Se cumpără și se vând, se tipăresc și se distribuie mai multe Biblii ca niciodată! Dar în același timp mă tem că suntem în pericol de a uita că a avea Biblia este una și a o citi în mod individual este cu totul alta!

Mi-e teamă că Biblia multor bărbați și femei din Marea Britanie nu este citită de loc. Într-o casă, ea zace într-un colț, la fel de lucioasă și scorțoasă cum a fost când a venit de la librărie! În altă casă șade pe masă, cu numele proprietarului scris pe ea, ca o mărturie tăcută împotriva lui, zi după zi! În altă casă stă prăfuită și neglijată pe un raft, folosită arareori doar la ocazii speciale cum ar fi nașterea unui copil, asemenea unui idol păgân care este sărbătorit odată pe an. În altă casă e aruncată la fundul unei cutii sau al unui sertar, printre lucrurile nedorite, nevăzând lumina zilei până la sosirea bolii sau a morții! Aceste lucruri sunt triste și grave, dar sunt adevărate.

Mi-e teamă că mulți dintre cei care își citesc Biblia în Marea Britanie nu o fac totuși bine. Unul citește un capitol în seara de duminică și asta-i tot. Altul citește un capitol zilnic, la momentele de rugăciune cu familia și asta-i tot. Al treilea face un pas în plus și, în grabă, citește un verset sau două în fiecare dimineață, înainte de a pleca de acasă. Al patrulea progresează și citește un capitol sau două zilnic, dar o face în mare grabă și, la cel mai mic impediment întâlnit își anulează lectura. Toți acești bărbați fac ceea ce fac fără tragere de inimă, într-un mod formal.   

O fac cu răceală, ca pe o datorie, nu cu plăcere și dorință vie. Se bucură când scapă de această corvoadă. Și când cartea se închide uită instantaneu totul! Aceasta este o imagine tristă, dar, în multitudinea de situații, cât de adevărată e!

Dar de ce anume gândesc în felul acesta? Ce mă determină să fiu atât de sigur? Ascultați-mă câteva momente și vă voi oferi dovezi. Neglijarea Bibliei este ca boala pentru organism – se prezintă pe sine în comportamentul omului. Se deconspiră singură. Nu poate fi ascunsă!

Mă tem că mulți neglijează Biblia din cauza enormei ignoranțe care predomină pretutindeni în ce privește religia adevărată. Există mii de creștini în această țară care nu știu absolut nimic despre Evanghelie. Ei n-ar putea să-ți ofere nici cea mai mică idee despre doctrinele ei distinctive. N-au absolut nicio idee despre pocăință, har, credință, justificare și sfințire! Aș putea oare presupune că astfel de oameni cercetează Scripturile? Nu pot presupune așa ceva. Nu cred că o fac!

Mă tem că mulți își neglijează Biblia din cauza indiferenței totale față de doctrinele false – ca și cum acestea nu ar însemna mare lucru, de parcă ar fi totuna dacă cineva este catolic, mormon, deist sau agnostic.  Aș putea oare presupune că astfel de oameni cercetează Scripturile? Nu pot presupune așa ceva. Nu cred că o fac!

Mă tem că mulți își neglijează Biblia din cauza ușurătății cu care primesc învățăturile false. Ei se lasă duși în rătăcire de primul profet mincinos pe care îl întâlnesc, care “vine în haine de oaie”, are o voce plăcută, maniere alese și vorbire elocventă! Ei înghit tot ce li se spune fără a cerceta și se încred în el așa cum cred catolicii pe Papă! Aș putea oare presupune că astfel de oameni cercetează Scripturile? Nu pot presupune așa ceva. Nu cred că o fac!

Declar convingerea mea fermă că o neglijare neîntemeiată a Bibliei este una din cauzele creștinismului ignorant, de fațadă, atât de larg răspândit în aceste zile din urmă!

Fraților! Alunecăm, alunecăm, alunecăm și unde ne va duce asta nimeni nu poate spune.

Comments (2)

mitica

January 12th, 2009 at 1:12 pm    


Prima impresie intodeauna este data de ce vede ochiul /
Zic , inca un barbos .
Despre cine o fi vorba ?
Dau pagina mai jos ,sa-l vad inca odata pe Marx.
O diferenta nesemnificativa ,la prima vedere…si totusi
El priveste undeva in gol ….UTOPIC.
Nu –mi dau seama cat o fi crezut din ceea ce a lasat scris …

Ma uit din nou la Ryle …
O , da ..el priveste in CARTE si pe fundal se vad o multime de alte carti .
El are o convingere bazata pe CINEVA care a spus CEVA …
de aceea a fost si ramane cineva…

La SEMNALUL DE ALARMA ,repetat ca un gong din finalul articolului :

,,Fraților!
Alunecăm, alunecăm, alunecăm și unde ne va duce asta nimeni nu poate spune ‘’

Si un copil poate intelege ;
,din jos in mai jos’—-pana in –,,cel mai de jos loc posibil” .
Fereasca .DOMNUL !!!

Mihai

January 12th, 2009 at 9:39 pm    


Mitică,

Îți mulțumesc pentru comentariul tău atât de pertinent. Da, interesantă paralela cu celălalt bărbos cu care, de altfel, Ryle a fost contemporan…

Să trăiești binecuvântat!

Leave a reply

Name *

Mail *

Website