Mersul Vremurilor

Ce face diferenţa

Mă tot frământam cum să explic unor prieteni, în cuvinte adecvate, cum înţeleg eu diferenţa dintre două soiuri de creştini. Unul orientat pe o viaţă morală, activităţi bune şi mersul la biserică. O formă de evlavie. Poate chiar o viaţă de studiu şi rugăciune! Poate chiar orientat pe ucenicizare, sau misiune. Celălalt orientat pe o relaţie intimă cu Tatăl de sus.

Predica de duminică mi-a adus exemplul ideal din punct de vedere didactic.

A fost o predică bună. 2 Cronici 26. Viaţa împăratului Ozia. Ozia e unul dintre împăraţii care face ce e bine înaintea Domnului şi se bucură de mult succes în viaţă. Ajunge chiar foarte puternic, dar la sfârşit se îngâmfă şi Dumnezeu îl pedepseşte cu lepra. Predicatorul a fost destul de elocvent în explicarea temei majore: încrede-te în Dumnezeu şi rămâi smerit! Uitându-se la text a scos următorul set de învăţături:

- Rămâi mulţumit cu planul pe care îl are Dumnezeu pentru tine
- Recunoaste ca Dumnezeu e in control
- Recunoaste ca Domnul este cel care ti-a dat si iti da atat pozitia curenta si puterea de a continua
- Atentie la lipsa de dare de socoteala. S-ar putea sa ajungi la ingamfare atunci cand te bucuri de mult succes
- Asculta de poruncile Domnului etc.

Toate invataturi bune si valoroase. Insa la acest punct am realizat care a fost intrebarea pe care s-a cladit studiul acesta: Ce putem invata de la oamenii din poveste si cum se relationeaza ei cu Dumnezeu. Intregul schelet al mesajului s-a bazat pe asta.

Dar cum ar fi daca am pune la baza o alta intrebare: Ce invatam despre Dumnezeu din poveste si despre cum se relationeaza el cu oamenii. Am obtine poate un alt set de invataturi si o alta predica!

De pilda, pot intelege ca desi Ozia este un om puternic si il sfideaza pe Dumnezeu, Domnul nu il nimiceste, ci ii face parte de mult har. Chiar si pedeapsa care i-o da pare foarte adecvata ca sa-l recupereze pe Ozia. Ii da inca ani buni de viata intr-o conditie fizica limitata (omul nu mai poate folosi puterea intr-un mod gresit) si smerita tocmai ca Ozia sa se caiasca si sa aiba sansa refacerii relatiei cu Domnul.

Cand corelezi asta cu intregul context al imparatilor, cand vezi cum Dumnezeu se lauda in fata prorocului cu dramul de smerire a lui Ahaz (cel mai rau dintre cei rai) si se razgandeste de la asprimea pedepsei, amanand pedeapsa, iti aduci aminte ce spunea Isaia in tot acest timp: Domnul nu culca la pamant trestia franta si nu stinge mucul care inca mai fumega… Ce frumoasa descriere a harului bogat al lui Dumnezeu. Bunatatea lui Dumnezeu este extrem de generoasa.

Recipientii unui astfel de mesaj se vor indragosti de Dumnezeu, de caracterul lui si vor cauta sa dezvolte o relatie intima cu el, ca Tata. Facerea de bine si ascultarea de Dumnezeu vor veni ca si consecinta.

Recipientii primului mesaj vor cauta cum sa puna in practica acele invataturi, falimentand atunci cand se vor fi straduit sa le tina prin puterile lor. Iar o consecinta a falimentului repetat poate fi indepartarea de lucrurile lui Dumnezeu si in cazul unora, chiar supararea pe el.

Asadar, pana si apropierea noastra de Scriptura pare sa fie uneori defectuoasa, sa aiba ceva fundamental gresit. Abordam Cuvantul lui Dumnezeu intr-un mod centrat pe om, istorie, invataturi, literatura. Dar cum ar fi daca am citi relatarile Bibliei avand in minte intrebarea fundamentala: ce vad la Dumnezeu din textul acesta? Desigur aceasta corectie nu desfiinteaza orientarea pe invatatura, dezbateri teologice si chiar rezolvarea ideilor conflictuale. Nu vreau decat sa spun ca e imperios necesar sa facem o corectie optica la cititul Scripturii.

Si aceasta face diferenta. Un crestin care iubeste Scriptura tocmai din pricina ca il iubeste pe Domnul va cauta in Scriptura si mai multe motive ca sa-l iubeasca pe Domnul si sa aiba o relatie intima cu Tata. Daca te vei apropia de el, tot din astea vei auzi: acum ce vrea Tata de la mine?, acum ce-mi spune Tata?, in decizia asta care trebuie sa o iau, oare ce gandeste Tata? Cum vede Dumnezeu toate problemele mele? Cum e Dumnezeu cu adevarat? Vocea sinelui dublata de vocea Tatalui, invinge vocea tuturor celor din jur. El biruieste lumea. Initiativele lui sunt coerente, duse pana la capat si rezista trecerii timpului.

Celalalt soi de crestin stie ca trebuie sa fie cum trebuie. Si sa faca ce trebuie. El merge la o evanghelizare pe stadion pentru ca e parte a unei comunitati mai mari si asta face comunitatea. El participa la lucrarea bisericii pentru ca e parte a bisericii. Si daca nu e parte atunci nu mai are initiativa personala. Este lenes si neroditor. Sau dimpotriva lucreaza, dar din motivatii gresite. Din propriile motive.

Socoteste cam cate modele bune ai in jurul tau care sa te incurajeze sa traiesti si tu o viata intima cu Tata. Si, daca le gasesti, tine-te de ele si lasa-i in urma pe ceilalti!

PR: wait… I: wait… L: wait… LD: wait… I: wait… wait… C: wait… SD: wait…